Azi, 8 aprilie, anul mantuirii 2008, l-am vazut. Pe el. El. Plushenko. Plushenko, cel de care am mereu impresia ca n-a auzit nimeni, Plushenko cel cu nasul exagerat de mare, Plushenko cel cu ifose. Plushenko, cel care face cvadruple, pasi si piruete. Plushenko care iti ia rasuflarea si cand da din maini. Plushenko pentru care am plans de mai multe ori. Pentru care l-am urat pe bietul Yagudin. Pentru care m-am trezit pe la 4, in 2002, ca sa-l vad cazand la scurtul de la Olimpiada. Datorita caruia am crezut de multe ori ca viata e frumoasa si roz, ca intr-o reclama stereotipica la detergent.
Supra-omul e om. Poarta tricou albastru. Vorbeste cu un accent rusesc care daca n-ar fi adorabil, ar fi amuzanto-enervant. A pus mana pe pixul meu si mi-a dat un fel de autograf.
Nu stiu daca intelegeti, dar am stat langa Plushenko. PLUSHENKO! Plushenko pe care-l iubesc de la 11 ani. Plushenko pe care l-am desenat codat pe 98% din caiete. Plushenko. Cel cu care, metaforic, am crescut. Cel pentru care nu-mi pasa sa-mi distrug bunatate de reputatie de om care scrie cu haz, postand o insemnare ca asta.
Am stat la cativa centimetri de Plushenko. M-am simtit cum s-or fi simtit nenii aia cand au calcat pe luna. Sau baiatul ala care a descoperit ampicilina.
Povesteam anul trecut cum a fost la Kings on Ice. Eram euforica. Eh, luati starea aia si inmultiti-o cu 100.
Plushenko e mai dragut in realitate decat pare la TV. Iar azi era vesel si degajat. A raspuns cuminte la cele cateva intrebari (muhahaha, dintre care a mai frumoasa si de patinaj legata a fost a mea-> Plushenko mi-a dedicat 2 minute din viata) si s-a lasat intervievat si pozat. Ca orice actoras de duzina. Putini dintre cei de-acolo stiau ca nasosul sagalnic si putin dubios e un geniu care pe gheata face totul posibil.
As putea sa scriu cum m-am ratacit la drumul de intoarcere, cum m-am urcat intr-un taxi stricat sau cum mi-am uitat in sala tot ce-am notat in timpul conferintei. Astazi insa nu mai conteaza nimic. L-am vazut.
Multumesc sincer, Florentina. Esti zeita mea! Cand te gandesti ca daca nu l-as fi cautat pe Stephane Lambiel pe Google Blogs si n-as fi ajuns la un anumit post cu flamenco pe gheata, aceasta insemnare n-ar fi existat.
Am dat din gene si am obtinut si acreditare. Pe 24 o sa jubilez din nou. O sa-l vad pe Plushenko. Plushenko al meu.
And this is how it started:
| media: 5.00 din 4 voturi |
April 9th, 2008 at 09:56 m-a emotionat si pe mine post-ul asta, desi nu stiu cate rotatii are un axel(are?!?) sau de cate ori a cazut plushenko. bravo, ana!!! eu sunt mandra de tine! mai mult, sunt sigura ca peste ceva timp, o sa citim ditamai interviul luat de tine plushatului astuia care iti place asa de mult care a fost langa tine 2 min care sunt! :D
April 9th, 2008 at 10:28 Ce frumos. Multumesc mult, Noni
"ditamai interviul luat de tine plushatului astuia care iti place asa de mult" -
April 9th, 2008 at 10:29 felicitari! ldeci ai fost la conferinta de presa (ca jurnalist sau te-a strecurat careva?). bravo tie ! mergi la kings on ice 2, banuiesc :)>-
April 9th, 2008 at 10:45 Pai, si una si alta. Mi-a vandut cineva pontul,God bless her, dar sunt si jurnalist. Ma rog, deocamdata wannabe, ca-s cam incepatoare.
Dap, o sa vad si spectacolul din anul asta. Nu l-as rata pentru nimic in lume.
April 9th, 2008 at 21:24 Chiar daca-mi pare tare rau ca n-am ajuns si eu la conferinta, sa stii ca-mi pare bine, in acelasi timp, c-a mai trait cineva, c-a mai simtit cineva ce-am trait/simtit eu anul trecut
April 9th, 2008 at 22:58 Multumesc mult
April 10th, 2008 at 00:40 Ah si inca ceva... mi-e dor de vechiul sistem de notare si daca ar fi fost dupa noi ar fi luat 6.0 6.0 6.0 6.0 6.0 6.0 6.0 6.0 6.0 :D
April 10th, 2008 at 00:42 Huh?! Si primul comment?? En fin, ziceam ca nu mi-a venit sa cred ca te-ai gandit tocmai la mine in momentele alea si ca iti sunt vesnic recunoscatoare pentru autograf. Si imi aminteam cum plangeam amandoua ca nebunele anul trecut in timpul spectacolului...si dupa...si cam toata saptamana de dupa
April 10th, 2008 at 01:23 O da. Eu eram si atunci tare dubioasa. La un moment dat, in timp ce patina Plush, nu ma mai puteam opri din ras. Eu si reactiile mele.Mi-a luat ceva timp sa-mi revin.
Si mie imi placea mai mult vechiul cod de punctaj. Lui Plush i-as fi dat 6.1. Asa, ca la Robbie Williams.
April 15th, 2008 at 20:34 Plushenko al tau
Ma crezi ca sunt in pana de idei?! Chiar nush ce sa scriu. Sa...te bucuri de momentele in care'l vei vedea si sa ne povestesti cu lux de amanunte dupa. Nu mai e decat o sapt s'un picutz :d
April 16th, 2008 at 06:57 Sar'na >:d< . Mama, o saptamana...Gata, tac, ca-s prea fangirla.
Vorbind de intalniri. Am auzit, adica citit, ca l-ai vazut pe domnul Dumitru de la Megastar. That's nice. And he's nice. Mi-a parut foarte rau cand l-au eliminat. Era preferatul meu. Acum...cred ca tin cu Andrei.
Dar, revenind la Dumitru, mai nou il iubesc pentru poza asta:
http://megastar.primatv.ro/noutati/arta-si-spectacol-la-superlativ-cu-kings-on-ice/galerie-foto/54.html
April 18th, 2008 at 09:23 yeees
April 18th, 2008 at 10:09 Eh, lasa. Nu asta era cel mai impotant. Ai sa vezi ca o sa mai fie ocazii
Eu m-am bagat pur si simplu ca musca-n lapte-n poza unor tanti si am implorat inimi milostive sa mi-o trimita pe mail ca sa imortalizez momentul intalnirii cu Plush. Si asta, draga mea, suna a trilulilu. Si nu ma gandesc la un youtube wannabe.