Asa dragii mosului, din ciclul "Whatever in tarile calde", inaugurat cu
Povestirile romane, va prezentam aventurile Anei si ale nobilei
Dennda prin Viena si Budapesta.
Pentru ca mi s-a atras atentia ca posturile mele sunt ermetice din cauza ca m-am dezis de piramida inversata, am luat inteleapta hotarare de-a-ncepe cu lucrurile cele mai importante.
In primul si-n primul rand, m-am intalnit cu Simi. Fara apozitii explicative pentru ca e The Simi. Bine, bineeeee, daca ma amenintati ca-mi virusati blogusorul, fie. E prietena mea austriaca cu care ma scrisoresc si e-mailuiesc de prin liceu. Nu e minunat ca ne-am vazut dupa o jumatate de deceniu? Ba da, credeti-ma.
Stirea numarul 2. Ana has a new boyfriend!!!! Yes, she does. Minunat si budapestian, pufos de mai mare dragul. Vi-l prezentam in exclusivitate pe domnul Ighen Burtosul:
Acum ca stiti ce era mai important, sa-i dam drumul.
1. Whatever cea saraca
N-am sa va spun care a fost bugetul meu pentru aceasta escapada, ca nu vreau sa ajungeti prin spitale din cauza unei crize de ras isteric excesiv.
Cum, cand lumea e in criza, a risipi ganditi ca pot? Nem, fireste ca nem. Asa ca pranzul nostru budapestian a constat in una bucata gulas la conserva, 4 bucati chifle, una bucata sticla apa minerala si 20 bucati linguri de plastic. Acoperis ne era cerul senin, iar parcul cel verde- masa. Nenii unguri care treceau aruncau o privire catre noi, una catre conserva si una catre Fal-fal si murmurau limpede: "Ghereide ighen ciocolom nem tudom nem chel Zoli Hottie teshieg servus ionopod pinguinum Marko Bella". Zau de nu.
2. L-am vazut!!!
Inima mea fangirleasca e in continuare coplesita de o stare ametitoare de beatitudine. Cuvintele sunt de prisos, priviti:
Cum adica "Ce-i, cucoana, cu poza asta?". Cum adica "E o masina rosie, ei si?". Cum adica "E o banca, ei si?". Breeeee fratilor!!! E o reclama cu Morgi. The Morgi. Cu Koffler si un cap de Gregor Numeimbarligat. Manca-i-ar mama de bunaciuni austriece care sar cu schiurile.
3. Snitele si strudele
Ca sa nu credeti ca tot ce-am mancat eu in expeditia-mi austro-ungara a fost gulas la conserva asezonat cu rabdari prajite, va marturisesc ca un procent semnificativ din modestul meu buget a fost cheltuit pe papa austriaca.
Snitelul vienez e bun de sa-ti bati copiii. Si scump de sa-ti bati copiii, dar asta e alta problema. Si gigantic. Atat de gigantic, incat nu cred ca voi mai avea nevoie de hrana in urmatoarele patru saptamani.
Strudelul era pentru mine o chestie cu foietaj si mere pe care o mancam in fiecare saptamana pe vremea cand aveam serviciu. Nem, tata, nem. Strudelul e o chestie traditionala austriaca. [si ce daca toata lumea stia si eu sunt inculta? nici voi nu stiti cine-i Dolha Atilla, asa ca pssssst!]. Strudelul nu este, din fericire, la fel de scump ca snitelul, dar este la randul lui foarte bun. Cand o sa ma fac mare o sa ma fac degustatoare de strudele. Si o sa traiesc fericita pana la adanci batraneti.
4. The one and only...
V-ati gandi vreodata cum ar fi sa fiti singurii care pot face un anumit lucru? De exemplu...sa faceti cu cvintuplu axel, if you know what I mean. Cred ca tre sa fie tare misto.
O cucuoana care-si face veacul in Budapesta are astfel un puternic motiv de mandrie: este singura cersetoare din capitala Ungariei. Sau poate ceilalti erau in vacanta la pasaj in Universiate, ca noi doar pe dumneaei am vazut-o. Infofolita de i se vedea doar nasul, cu un rucsac in spinare si cocosata de sa-ti franga inima, tanti aparea ca o fantoma peste tot. La podurile de peste Dunare, la catedrala...[si probabil si-n alte parti, dar nu mai tin minte]. Judecand dupa maini, cred ca era mult mai tanara decat voia sa para. Si de fiecare data cand trecea cineva pe langa ea, cum bine observa Dennda, se punea pe o tuse de sa-i plangi de mila.
5. Bine ati venit in...poftim?
Trenul alearga sprinten pe sinele lui zdravane. Ana e pe trei sferturi adormita si asteapta sa ajunga pe taramuri vieneze si s-o hugheze pe Simi. Linistea din compartiment e intrerupta de sonerii enervante si regulate: companiile de telefonie se-nghesuie sa-si intampine clientii pe meleaguri austriece. Prapaditul telefonas al Anei vibreaza obraznic. Ana-si simte ochii umeziti de lacrimi de emotie. "Vai, sunt in Aust...ha?" Citeste si nu-i vine sa creada: "Bun venit in Slovacia! Tariful de roaming (...)". Ana ridica din umeri si se culca la loc.
6. Sociologia jurnalistilor, varianta de vacanta
In tren. In gara. Pe trepte la Sfantul Stefan din Budapesta. Peste tot am fost insotita de nenorocita de bibliografie pentru examenul care ma astepta acasa. Mai aruncam o privire catre Dunare, mai citeam despre rutinizare. Mai trageam o poza, mai citeam o fraza despre trasaturile profesiei. Bine, nici chiar asa, dar tot am patimit.
7. Altele:
- mi-am uitat acasa incarcatorul si am ramas rupta de lume.
- nenea care ne-a cazat la hostel stia despre cainii vagabonzi din Bucuresti.
- mi-am uitat legitimatia de transport acasa si daca n-as fi beneficiat de ajutorul divin ar fi trebuit sa-mi platesc biletul la pret intreg; so not pretty.
- pe drumul de dus, zguduita din toate incheieturile de domnul tren , am visat un cutremur apocaliptic care, culmea, imi placea la nebunie.
-am zarit in Budapesta locul unde se joaca
Romeo es Julia.
-leii din statuile din Viena sunt cei mai dubiosi lei din istorie: parca privesc in gol apatic si soptesc infiorator "Nu am cheeeef azi, nu am cheeeef azi...Iar pe tine, pe tine, pe tine te urasc"
-Budapesta si Viena sunt pline doldora de romani; suntem PESTE TOT
. Bones, studioul de productie, se lauda ca seria s-a nascut dupa indelungi simulari si discutii cu specialisti .
?
. Alina face palarii, cai, soareci, buburuze, vacute, albine, pomi, placinte cu fructe si multe alte minunatii din fimo. Fluturele verde pe care il am de la ea este foarte smecher si se bucura de un succes desavarsit oriunde pune aripile-i de fimo.
Mda, daca nu iau...adio, blog.
